Ipoteza că există numai materie nu numai că nu reuşeşte să se dovedească a fi inevitabilă, ci este realmente neplauzibilă,
în lumina fizicii cuantice. Fizicienii ne asigură că, la cel mai mic nivel, materia se comportă conform unor legi care sunt mai degrabă statistice, decât deterministe - în principiu, comportamentul exact al particulelor fundamentale este imprevizibil. Ei îşi închipuie că detronarea cauzalităţii este o chestiune de importanţă minoră, întrucât electronii individuali nu prezintă importanţă pentru treburile noastre zilnice şi, la scara la care trăim, legile statistice asigură continuarea operării cazualităţii. Dar, filozofic, a
spune că comportamentul unui
electron nu are o cauză naturală înseamnă a spune că această cauză este supranaturală. Ceea ce demonstrază fizica cuantică seamănă foarte mult cu ceea ce teologii numesc imanenţa acţiunilor lui Dumnezeu în lume -- în fiecar clipă, Dumnezeu menţine existenţa a tot ceea ce există în univers -- până la ultimul electron.